X = ochi pe dos

/ = scădere spre dreapta: se tricotează 2 ochiuri împreună pe faţă

\ = scădere spre stânga: ridicăm 1 ochi, tricotăm ce următorul pe faţă şi-l trecem prin ochiul ridicat

^ = se tricotează 2 ochiuri pe faţă

cerc cu punt în mijloc = 1 ochi ridicat fără să fie tricotat

O = 1 jeteu

∩ = 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta: pe faţa lucrului ridicăm al doilea ochi următor pe andreaua dreaptă, luându-l din spatele andrelei, fără a-l tricota. Pe urmă tricotăm pe faţă ochiul premergător şi dăm drumul ambelor ochiuri de pe andreaua stângă.

U = 1 ochi încrucişat aplecat spre stânga: al doilea ochi următor se tricotează pe faţă, în dosul ochiurilor, luându-l din spatele andrelei; ochiul premergător se ridică, luându-l din faţa andrelei fără a-l tricota.

[/] = 1 ochi ridicat nelucrat cu firul în faţă

[\] = 1 ochi ridicat nelucrat cu firul în spate

∞ = 1 ochi ridicat nelucrat tras peste toate firele trasate (nelucrate) şi lucrat pe faţă

+ = 2 ochiuri lucrate împreună pe dos

√ = dintr-un ochi lucrăm atâtea ochiuri cât arată indicele şi anume alternând 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos

T aplecat spre dreapta = 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta sre stânga

V = 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stânga

triunghi drept, negru = 1 ochi ridicat, următorul ochi lucrat pe faţă, ochiul ridicat trasat peste ochiul lucrat

▀ = dintr-un singur ochi formăm 3 ochiuri astfel: 1 jeteu, 1 ochi lucrat pe faţă (ochiul iniţial), 1 jeteu

cerc cu un X = 3 ochiuri pe dos

cerc cu o linie = 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă

pătrat cu o linie orizontală = se înfăşoară firul de 3 ori e andrea

pătrat cu o linie verticală = ridicăm (trecem) ochiul astfel înfăşurat pe andreaua dreaptă cu firul în faţă

Δ = ridicăm desfăşurat ochiul (care anterior a fost înfăşurat) pe andreaua cu firul în dos.

pătrat cu X = ridicăm ochiul desfăşurat cu firul în faţă

cerc cu + = ochiul ridicat desfăşurat şi cu ochiul următor se lucrează împreună pe dos.

şi aşa:

Mi-am deschis magazin, aici. Mă cheamă Danoaca. E mic deocamdată, dar, dacă vă face plăcere ceva, daţi-mi de ştire.

Spor!

Pentru desenarea tiparului de pantalonaş putem folosi măsuri gata stabilite sau luate direct pe corp.

Măsurile stabilite pentru băieţi în etate de 3 ani sînt următoarele:
Lungime = 22 cm
Grosimea şoldurilor = 62 cm

Aceste măsuri cresc în raport cu vîrsta copiilor, după cum urmează:
Lungimea creşte cu cîte 2 cm pentru fiecare an.
Grosimea şoldurilor creşte cu cîte 4 cm pentru fiecare an.

Tiparul de faţă a pantalonaşului scurt
Desenarea cadrului. Pentru desenarea acestui tipar construim un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi-l însemnăm cu litera A. Din punctul A în jos, pe linia verticală, aplicăm măsura de lungime a pantalonilor şi însemnăm punctul cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Aplicăm apoi, pe liniile orizontale, din punctele A şi B spre dreapta, 1/3 din măsura de grosime a şoldurilor şi punem cîte un punct. Însemnăm punctul de pe linia orizontală A cu litera C şi cel de pe linia orizontală B cu litera D.

Unim printr-o linie verticală punctul C cu D, formînd un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul de faţă şi spate al pantalonului scurt.

Linia de răscroitură a piciorului.
Aceasta o formăm măsurînd din punctul B în sus, pe linia verticală, 1/4 din distanţa B-D. Locul aflat îl însemnăm cu litera E. Acest punct indică adîncimea răscroiturii piciorului. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga, pe linia orizontală, 1/4 din distanţa B-D minus 1 cm şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera F, care indică lărgimea răscroiturii piciorului. Unim, apoi, printr-o linie uşor adîncită, punctele E şi F, formînd astfel linia de răscroitură a piciorului.

Cusătura interioară a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul D în sus, pe verticală, 1/4 din distanţa B-D, minus 1 cm. Locul aflat îl însemnăm cu litera G. Acest punct marchează înălţimea cusăturii piciorului. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul F, formînd astfel linia de cusătură a piciorului.

Linia de mijloc a feţei. Aceasta o construim măsurînd din punctul C spre stînga 1/10 din măsura de grosime a şoldurilor, minus 1 cm. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Acest punct indică mijlocul feţei. Unim apoi punctul H cu punctul G printr-o linie adîncită în partea de jos, aşa ca pe tipar, construind astfel linia de mijloc a feţei.

Linia de talie o formează linia orizontală, din punctul A pînă la punctul H.

Tiparul de spate al pantalonaşului scurt.
Partea din spate prezintă linii comune cu faţa, cu excepţia liniilor de talie şi mijloc, pe care trebuie să le desenăm.

Linia de mijloc a spatelui o formăm măsurînd din punctul C spre stînga, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa cuprinsă între punctul C şi punctul H. Locul aflat îl însemnăm cu un punct, pe care-l însemnăm cu litera I. Punctul I indică mijlocul spatelui. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică, cu punctul G, formînd astfel linia de mijloc a spatelui.

Linia de talie o reprezintă linia A-I.

Modul de tricotare.
Tricotarea pantalonaşului scurt se face începînd cu linia de talie, care poate rămîne dreaptă ca în model, sau se poate începe cu o margine lucrată cu punct de semielastic pe o lăţime de 2-3 cm.

Se urmăreşte linia tiparului pentru fiecare parte separat, sau se poate tricota într-o singură bucată, o parte de faţă şi de spate unite pe linia A-E.

Pe linia de talie se fac butoniere, dacă pantalonaşul se prinde de bluziţă, făcînd un costumaş, sau i se pun bretele şi se poate purta cu orice bluză sau pulovăr.

Pentru tricotare se pot folosi diverse puncte: punct de jerseu, punct leneş, punct de ţesătură, punct de jerseu răsucit şi altele, după gustul fiecăruia.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.