Posts Tagged ‘garnituri sport’

Model 4 – Ciorapi

Prezintă un ansamblu format din căciuliţă, şosete şi mănuşi lucrate cu aceeaşi garnitură formată din 2 culori contrastante (alb şi negru).

4Toate piesele se lucrează cu 5 andrele.

Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă, culoare, lînă albă.

Rîndul 2: toate ochiurile pe dos cu lînă albă.

Rîndul 4: cu lînă albă, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, lăsînd firul în spatele ochiului. Se repetă.

Rîndul 5: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră.

Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă cu lînă neagră.

Rîndul 7: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră.

Rîndul 8: cu lînă neagră, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, lăsînd firul prin spatele ochiului.

Aceste 8 rînduri se repetă.

Restul se lucrează cu punct de jerseu.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

Ciorapi

Ciorapii pentru sport se fac trei sferturi sau scurţi, cunoscuţi şi sub numele de şosete.

Se lucrează pe 5 andrele. Ochiurile se pun pe 4 andrele şi cu cea de a cincea andrea se lucrează. Numărul ochiurilor variază după grosimea firului şi după lungimea ciorapului.

Se începe cu partea de sus, tricotîndu-se 3-4 cm pentru un ciorap trei sferturi, fără manşetă sau 8-10 cm pentru un ciorap cu manşetă, cu punct de elastic 2X2, sau un alt model care să formeze manşeta şosetei. Se poate continua cu punct de elastic sau cu punct de jerseu, după model. Pentru ciorap se lucrează drept, măsurînd după picior, pînă unde gamba piciorului începe să se subţieze, apoi se încep scăzăturile. Aceste scăzături se fac numai la 2 din cele 4 cîrlige, mereu aceleaşi, cîte una pe o andrea, la distanţă de 4 ochiuri între scăzături. Se fac 8 rînduri cu 16 scăzături, socotite cîte 2 la fiecare rînd. Numărul scăzăturilor variază după grosimea şi forma piciorului.

După ce s-au făcut scăzăturile necesare, se mai lucrează cîţiva cm în linie dreaptă, măsurînd pe picior, apoi se începe călcîiul. ciorap

Pentru a începe călcîiul se înşiră pe aţă ochiurile de la cele 2 andrele ce vin în dreptul scăzăturilor şi se fixează de ciorap la ambele capete. Se lucrează apoi ochiurile de pe celelalte două andrele, iar cînd se ajunge în dreptul ochiurilor înşirate pe aţă, se apucă firul dintre ochiuri, fără a înmulţi numărul de ochiuri şi se lucrează pînă la capăt, continuînd apoi mai departe cam 2 cm. Se încep apoi scăzăturile. Ele se fac la 2 andrele opuse, care cuprind scăzăturile de la ciorap, procedînd astfel: se fac 3 scăzături cu 3 rînduri drepte între ele, 3 scăzături cu 2 rînduri drepte între ele, 3 scăzături cu cîte 1 rînd între ele, iar restul fără nici un rînd, drept între ele. Se continuă astfel pînă rămîn 4 ochiuri pe andrea. Se trec toate ochiurile pe 2 andrele şi se încheie călcîiul. Pentru a începe talpa se deşiră aţa cu grijă şi se înşiră ochiurile pe cele 4 cîrlige. Se continuă lucrul pentru talpă.

Călcîiul se mai poate tricota şi după altă variantă, procedînd astfel:

Cu cele 2 andrele, care cuprind scăzăturile de la gambă se lcurează o bucată dreaptă, care va forma călcîiul. Lungimea aceste fîşii se calculează astfel: se adună numărul ochiurilor de pe amîndouă cîrligele şi se împarte la 3. Rezultatul obţinut indică numărul rîndurilor ce vor forma fîşia de la călcîi.

Pentru a se forma rotunjimea călcîiului se procedează astfel: de la marginea fiecăreia din cele 2 andrele se numără cîte 12 ochiuri (numărul variază după grosimea firelor). Aceste ochiuri nu se mai lucrează, ci servessc numai pentru scăzături. Se procedează astfel:

Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile de pe prima andrea, iar de pe andreaua a doua se lucrează atîta pînă rămîn 12 ochiuri pînă la margine, terminînd cu o scăzătură.

Rîndul 2: se întoarce lcurul, se lucrează ochiurile toate de pe andrea, se trece la a doua andrea şi se încheie cu o scăzătură, lăsînd 12 ochiuri pe andrea nelucrate.

Rîndul 3: se întoarce lucrul şi se lucrează ochiurile, terminîndu-se cu scăzătura deasupra celei precedente, lăsînd pe andrea 11 ochiuri nelucrate.

Se întoarce lucrul şi se continuă astfel pînă se scad toate ochiurile lăsate la marginea andrelelor nelucrate şi care au servit, după cum s-a arătat, numai pentru scăzături.

Dacă se presupune că pe andrea au fost 18 ochiuri, după ce s-au terminat scăzăturile, rămîn 6 ochiuri pe fiecare andrea. Pentru determinarea călcîiului şi continuarea tălpii e nevoie să se adauge ochiurile şi anume: pe cele 2 andrele cu care s-a lucrat călcîiul e necesar să se afle numărul de ochiuri iniţial. În acest scop se scade cîte 1 ochi la fiecare rînd de pe marginea fîşiei drepte care serveşte drept călcîi. În felul acesta se completează numărul necesar de ochiuri. Se continuă apoi lucrul cu 4 andrele formîndu-se talpa. Se lucrează cît se cere măsurînd pe picior pînă în dreptul degetului mic. Se încep apoi scăzăturile pentru vîrf.

Vîrful. Scăzăturile pentru vîrful ciorapului se încep în aceeaşi direcţie cu călcîiul, procedînd astfel: se încep scăzăturile (2 ochiuri lucrate împreună), 2 ochiuri drepte, o scăzătură şi se termină toate ochiurile de pe andrea. Se începe cu ochiurile de pe andreaua următoare, la care înainte de a se termina ultimele 2 ochiuri, se face iar o scăzătură. Cele 2 andrele următoare se lucrează la fel. Scăzăturile sînt cuprinse între 4 ochiuri drepte şi se continuă astfel:

1 rînd cu scăzătură, 4 rînduri drepte, repetat de 3 ori, apoi 1 rînd cu scăzături, 3 rînduri drepte, repetat de 3 ori, apoi 1 rînd cu scăzătură, 2 rînduri drepte, repetat de 3 ori. Urmează apoi scăzăturile la fiecare rînd, pînă mai rămîn 8 ochiuri, cu care se încheie ciorapul.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

Model 7 – Mănuşi

manusi cu 1 deget, model 7Un ansablu format din fular, capişon şi mănuşi, lucrat în două culori, alb şi negru.

Puloverul are fondul alb şi are faţa şi mînecile în întregime brodate cu modele româneşti. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng, iar cordonul ete destul de lat. Ele se lucrează cu un punct de semielastic 1X1, iar restul se lucrează cu punct de jerseu.

Capişonul reprezintă un dreptunghi lucrat cu lînă neagră, iar pe trei laturi (2 mici şi 1 mare) o garnitură albă. Modelul este foarte simplu, deoarece se lcurează cu punct simplu. La capetele dreptunghiului la circa 10 – 12 cm de la margine se fac cîteva anouri prin care se trasează un şnur, cu care se leagă capişonul sub bărbie.

Pentru obţinerea capişonului se îndoaie dreptunghiul în două pe lăţime şi se încheie pe latura mare care a fost fără model.

Mănuşile sînt cu un deget şi brodate pe partea din afară. Partea dinspre palmă şi deget, ca şi manşeta sînt lucrate cu lînă neagră. Mănuşa este lucrată cu punct de jerseu şi manşeta cu punct de semielastic.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

Model 6 – Mănuşi

manusi cu 1 deget, model 6Aceste mănuşi cu un deget sînt foarte frumoase, dacă prezintă o combinaţie de modele pe manşete, pe deget şi pe mănuşi.

Fiecare parte reprezintă un model şi sînt tricotate cu punct de jerseu.

Marginea mănuşii este lucrată cu punct leneş.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

Model 5 – Mănuşi

manusi cu 1 deget, model 3Prezintă două modele de mănuşi cu un deget.

Unele au ca model figurine de animale, celelalte au ca model figurine de oameni.

Modelul a are manşeta lucrată cu punct de semielastic, din culoarea de fond a mănuşii.

Modelul b are manşeta lucrată cu acelaşi punct, însă prezintă o garnitură formată dintr-o dungă albă la marginea manşetei şi alta la mijlocul ei.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

Model 4 – Mănuşi

Aceste mănuşi cu 1 deget au manşetele lucrate din lînă albă cu punct de semielastic 1X1, iar restul mănuşii este lucrat cu punct de ciorap, cu fondul negru şi modelul cu fire albe. manusi cu 1 deget, model 2

Pe o parte modelul este aşezat în formă de şah, iar pe cealaltă parte are 3 motive mari de bordură.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

Model 3 – Mănuşi

Aceste mănuşi sînt drepte, fără manşete.

Marginea este foarte îngustă şi lucrată cu punct de orez.

Restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu şi este încrustat cu model românesc.

manusi cu 1 deget, model 1Mănuşa cu un deget se lucrează la fel ca mănuşa cu 5 degete, cu deosebire că are numai degetul cel mare. În locul celorlalte 4 degete se continuă drept. Scăzăturile se fac din dreptul ultimei falange a degetelor.

Pe faţă (spre palmă) prezintă nişte dungi întretăiate de puncte albe, iar pe spate au un model lat.

Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1, iar restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.