Posts Tagged ‘pieptaras’

Copii – Pieptăraşe

pieptarase

Pieptăraşul pentru copii sub 1 an are mînecuţă, care poate fi cu sau fără manşetă, şi un guleraş rotund.

Tiparul acestui pieptăraş se aseamănă în linii generale cu tiparul de cămăşuţă al noului născut, şi se construieşte după măsuri fixe.
Măsurile sînt stabilite pentru 3 vîrste, repectiv 3 mărimi, şi anume:

Mărimea I: pînă la 3 luni.
Mărimea II: de la 3 la 7 luni.
Mărimea III: de la 7 la 12 luni.

Măsurile, în cm, stabilite pentru cele 3 mărimi sînt:
tabel marimi

Tiparul de pieptăraş. Desenarea cadrului. Ca să desenăm acest tipar, ne folosim de un cadru.
Construim deci, în partea stîngă a hîrtiei, un unghi drept cu laturile nedefinite, al cărui vîrf îl însemnăm cu litera A.
Linia de lungime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A în jos, pe linia verticală, lungimea pieptăraşului, unde însemnăm punctul stabiliti cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală, pe o distanţă oarecare.

Linia de lărgime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A şi B spre dreapta, pe liniile orizontale, lărgimea pieptăraşului minus 2 cm. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C, iar punctul stabilit pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Unim apoi, printr-o linie verticală, punctul C cu punctul D, formînd astfel un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul de pieptăraş.

Înainte de a trece la desenarea tiparului, vom desena liniile ajutătoare, care ne vor ajuta la desenarea tiparului de pieptăraş.

Prima linie ajutătoare. Aceasta este linia verticală care separă tiparul părţii din faţă de cel din spate şi care reprezintă linia de subraţ. Această linie o construim, măsurînd din punctul A spre dreapta, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa A – C, plus 1 cm. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera E. Din acest punct ducem o linie verticală, punctată, pînă la linia orizontală B. Se dă acest plus de 1 cm la jumătate din lărgimea pieptăraşului, întrucît partea din spate este mai largă decît partea din faţă cu 1 cm.

Prin desenarea liniei verticale E s-a despărţit cadrul dreptunghiular A B C D în 2 părţi. Partea din stînga, care este mai mare, este destinată părţii din spate, iar partea din dreapta este rezervată părţii din faţă a tiparului de pieptăraş.

A doua linie ajutătoare. Aceasta este linia orizontală care va indica înclinarea liniei de umăr. Desenăm această linie, măsurînd din punctul A în jos, pe linia verticală, 1/10 din distanţa A – B plus 0,5 cm. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera F. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală, punctată, pînă la linia verticală C.

Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl însemnăm cu litera G.

A treia linie ajutătoare. Aceasta este linia orizontală care va indica punctul de adîncime al răscroiturii braţului. Această linie o măsurăm, măsurînd din punctul A în jos, pe verticală, 1/2 din distanţa A – B. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Din punctul H ducem spre dreapta o linie orizontală, punctată, pînă la linia verticală C. Punctul de întîlnire al liniei orizontale H cu linia verticală E îl însemnăm cu litera I.
După ce am desenat liniile ajutătoare trecem la desenarea tiparelor.

Linia de răscroitură a gîtului la partea din spate. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos, pe verticală, 1,5 cm şi însemnăm locul cu litera A1. Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în partea din spate.
Tot din punctul A măsurăm spre dreapta, pe linia orizontală, 1/5 din distanţa A – E, plus 0,5 cm şi însemnăm locul cu litera A2. Acest punct îl unim, printr-o linie uşor adîncită, cu punctul A1, formînd astfel linia de răscroitură a gîtului.

Linia de umăr la partea din spate. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul A2 de pe linia orizontală cu punctul G.

Linia de răscroitură a braţului la partea din spate. Ca să desenăm această linie, măsurăm 1,5 cm din punctul G spre stînga, pe linia de umăr, şi însemnăm un punct, care va constitui şi punctul de plecare a liniei de răcroitură a braţului. Unim apoi acest punct peintr-o linie oblică, punctată, cu punctul I, care indică adîncimea răscroiturii braţului.

tipar pieptaras
Ca să formăm linia de răscroitură a braţului, unim printr-o linie curbă punctul de răscroitură a braţului, de pe linia de umăr cu punctul I. Această linie trebuie să fie adîncită în partea ei inferioară, cu circa 1,5 cm spre stînga faţă de linia oblică punctată.

Linia de mijloc a spatelui este reprezentată de linia verticală A – B, cuprinsă între punctul A1 şi punctul B.

Linia de răscroitură a gîtului la partea din faţă. Aceasta o desenăm aplicînd din punctul C spre stînga pe linia orizontală, 1/5 din distanţa A – E plus 1 cm. Locul stabilit îl însemnăm cu litera C1. Acest punct indică adîncimea răscroiturii gîtului pe linia orizontală A.
Ca să stabilim adîncimea răscroiturii gîtului pe linia verticală măsurăm 1 cm de la linia orizontală E, în jos, pe linia verticală şi însemnăm locul cu un punct pe care-l notăm cu litera F1. Unim apoi acest punct, printr-o linie curbă, cu punctul C1.

Linia de umăr din partea din faţă. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul C2 cu punctul G.

Linia de răscroitură a braţului în partea din faţă. O desenăm procedînd ca şi la partea din spate, adică măsurăm circa 1,5 cm din punctul G spre dreapta, pe linia de umăr, şi însemnăm locul cu un punct. Din acest punct ducem o linie oblică punctată pînă în punctul I. Unim apoi din nou aceste puncte (punctul de răscroitură al mînecii de pe linia umărului cu punctul I) printr-o linie curbă, adîncită spre dreapta în partea ei inferioară, cu circa 1,5 cm faţă de linia oblică punctată.

Linia de mijloc a feţei. Aceasta o desenăm prelungind cu 3-5 cm spre dreapta, atît linia de răscroitură a gîtului, cît şi linia orizontală D. Unim apoi între ele punctele de prelungire, printr-o linie verticală.

Linia de lungime a pieptăraşului o formează linia orizontală B – D, plus prelungirea din mijlocul feţei, unde se poate termina în linie dreaptă sau rotunjită, aşa ca pe tipar. Decupăm apoi tiparul pe liniile lui de contur.

Tiparul de mînecuţă. Desenarea cadrului. Pentru desenarea tiparului de mînecuţă construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept, cu laturile nedefinite. Acet unghi îl însemnăm cu litera A.

tipar minecutaCa să desenăm linia de lungime a mînecuţei, aplicăm din punctul A în jos, pe linia verticală, măsura de lungime a mînecuţei şi însemnăm locul cu litera B. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală, paralelă cu linia orizontală A.
Tot din punctul A aplicăm măsura de lărgime a mînecuţei, spre dreapta, pe linia orizontală şi însemnăm punctul stabilit cu litera C. Din punctul C coborîm o linie verticală, pînă la linia orizontala B. Punctul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. În felul acesta am format un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul mînecuţei.

Linia de răscroitură a mînecii. Formăm această linie măsurînd din punctul stabilit şi notăm cu litera E. Unim apoi acest punct cu punctul A, printr-o linie oblică punctată şi, apoi, printr-o linie curbă, rotunjită cu 1,5 cm deasupra liniei punctate. În acest fel am desenat linia de răscroitură a mînecii.

Linia cusăturii de subraţ. Măsurăm 2,5 cm din punctul D spre stînga, pe linia orizontală, şi însemnăm un punct. Unim apoi, cu o linie oblică, acest punct cu punctul E.

Linia de mijloc a mînecuţei este formată de linia A – B.

Tiparul de guleraş. Desenarea cadrului. Pentru desenarea tiparului de guleraş, construim, ca şi la celelalte tipare, un unghi drrept în partea stîngă a hîrtiei, pe care îl însemnăm cu litera A. tipar guleras

Linia de lungime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctul A în jos, pe linia verticală, măsura de lungime a gulerului, iar punctul fix îl însemnăm cu litera B. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală, paralelă cu linia orizontală A.

Linia de lăţime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctele A şi B spre dreapta măsura de lăţime a guleraşului. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C, iar punctul de pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Unim apoi punctul C cu D printr-o linie verticală, construind astfel cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul de guleraş.

Înainte de a trece la desenarea tiparului, vom construi cîteva cîteva linii ajutătoare, de care ne vom folosi în desenarea tiparului.

Prima linie ajutătoare. Aceasta desparte cadrul în 2 părţi egale, pe direcţie verticală. Desenăm această linie măsurînd din punctul A pre dreapta 1/2, adică jumătate din distanţa A – C şi punctul aflat îl însemnăm cu litera E. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată, pînă la linia orizontală B.

A doua linie ajutătoare. Aceasta împarte cadrul în 2 părţi egale, pe direcţie orizontală. Această linie o construim măsurînd din punctul A în jos, pe verticală, 1/2 din distanţa A – B şi însemnăm locul cu litera F. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală punctată, pînă la linia verticală C.
Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl desenăm cu litera G.

A treia linie ajutătoare. Aceasta va indica linia de mijloc a gulerului. Desenăm această linie măsurînd din punctul C în jos, pe linia verticală, 2 treimi din distanţa A – F. Punctul aflat îl însemnăm cu litera H. Unim apoi acest punct cu punctul E printr-o linie oblică punctată.
După construirea liniilor ajutătoare desenăm liniile de contur ale tiparului.

Linia de răscroitură a gîtului. Ca să formăm această linie măsurăm din punctul D în sus, pe verticală, 1/2 din distanţa A – F şi însemnăm locul cu un punct, pe care îl notăm cu litera D1. Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în mijlocul feţei.
Din punctul E măsurăm 4 cm pe linia oblică punctată şi însemnăm locul cu litera E1. Punctul E1 indică mijlocul spatelui şi, totodată, lăţimea guleraşului în acest punct. Întărim apoi, printr-o linie plină, lăţimea guleraşului din spate.
Ca să formăm linia de răscroitură a gîtului, unim punctul E1 din mijlocul spatelui cu punctul D1 din mijlocul feţei, printr-o linie curbă, care să treacă prin punctul G. În felul acesta am desenat linia de răscroitură a gîtului.

Linia exterioară de rotunjire. Aceasta o desenăm unind printr-o linie uşor rotunjită punctul E din mijlocul spatelui, cu punctul D1 din mijlocul feţei. Această linie urmăreşte linia de răscroitură a gîtului trecînd, după ce se pleacă din punctul E, prin punctul F, apoi prin punctul de întîlnire a liniei verticale E, cu linia orizontală B, ca apoi să se rotunjească spre mijlocul feţei, formînd un colţ rotund, sau se poate continua în linie dreaptă, formînd un colţ drept în mijlocul feţei.

Observaţii. Măsura de 4 cm la lăţimea guleraşlului, în mijlocul spatelui este potrivită pentru Mărimea I, urmînd ca pentru următoarele mărimi să se adauge cîte un plus de 0,5 cm pentru fiecare mărime.

tipar intreg pieptaras

Modul de tricotare a pieptăraşului
Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu lărgimea totală a pieptăraşului.
Se face sau nu o bordură pe margine şi în mijlocul feţei, cu punct leneş sau cu alt model de bordură, iar restul se lucrează simplu, ajurat sau cu diferite modele.

Unele pieptăraşe se pot face cu plătcuţe lucrate cu punct de elastic sau cu mînecuţă raglan.

Pentru mîneca raglan se procedează ca şi la bluza pentru femei, începînd de la subraţ se lucrează odată cu mîneca.

Mînecile pot avea sau nu manşete cu bordură sau cu elastic.

În jurul gîtului se poate aplica un guler drept sau rotund, sau se pot face anouri prin care se trasează o panglică sau un şnur.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

Anunțuri