Bluză – pulover cu mînecă simplă (cum se face tiparul)

1. Tiparul din spate

Pentru desenarea tiparului, se construieşte un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei, cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Acest unghi constituie cadrul în cuprinsul căruia se desenează tiparul repectiv.

Linia de talie – se desenează măsurînd din punctul A în jos pe linia verticală măsura de lungime a spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. Din punctul B se duce o linie orizontală punctului, paralelă cu orizontala A.

Linia de lungime a bluzei – care este şi linia din dreptul şoldurilor, se desenează măsurînd din punctul B pe verticală numărul de centimetri care reprezintă distanţa de la talie pînă în direcţia şoldurilor, unde s-a fixat lungimea bluzei. Punctul stabilit se notează cu litera C. Din punctul C se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala B.

Linia de lăţime a spatelui – se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din măsura de lungime a spatelui pînă în talie, plus 1 cm şi se notează litera D. Din acest punct se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala A.

Linia de grosime a bustului – se desenează aplicînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a subraţului minus 3 cm. Punctul stabilit se notează cu litera E. Din acest punct se duce o linie orizontală paralelă cu liniile precedente.

Linia de subraţ – reprezintă linia care uneşte spatele cu faţa şi se construieşte astfel:

– Din punctul C pe orizontală se aplică 1/4 din măsura de grosime a şoldului minus 1 cm şi se notează un punct.
– Din punctul B pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea taliei minus 1 cm şi se notează un punct.
– Din punctul E pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea bustului minus 1 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm mai sus de orizontala E. Acest punct reprezintă lungimea subraţului.

Răscroiala gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală şi 1/6 din măsura de grosimea gîtului plus 1 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie uşor rotunjită.

Linia umărului se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctele A şi E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie punctată. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A, printr-o linie oblică prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate.

Răscroiala braţului reprezintă linia pe care se aplică mîneca. Pentru desenarea acestei linii se măsoară 1 cm de la linia punctului spre dreapta pe orizontală E şi se notează un punct. Se uneşte apoi punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie rotunjită ce trece prin punctul stabilit pe orizontala E.

2. Tiparul de faţă.

Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei, cu laturile nedefinite şi se înseamnă cu litera A.

Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală, măsura de lungime a feţei din care se scade lungimea stabilită pentru răscroiala gîtului la partea din spate. Punctul stabilit se notează cu litera B şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A.

Linia de lungime a bluzei sau linia de şold se desenează măsurînd, ca şi la spate, din punctul C în jos pe verticală, măsura care reprezintă distanţa dintre talie şi lungimea bluzei, unde se notează litera C. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B.

Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală, lungimea subraţului minus 3 cm. Punctul stabilit se notează cu litera D şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu liniile precedente.

Linia de subraţ se desenează aplicînd măsurile de grosime astfel:
– Pe linia C se măsoară din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct.
– Pe linia B se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din măsura de grosime a taliei plus 2 cm şi se notează un punct.
– Pe linia D se măsoară 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului.

Răscroiala gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga 1/6 din grosimea gîtului plus 2 cm şi se înseamnă un punct. Tot din punctul A se măsoară în jos pe linia verticală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm şi se notează un punct. Se unesc între ele punctele stabilite printr-o linie rotunjită, aşa ca pe tipar.

Linia umărului. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare la 4 cm sub linia orizontală A, paralelă cu aceasta pe o distanţă oarecare, de la răscroitura gîtului spre stînga. Această linie ajutătoare indică înclinarea umărului. Se desenează apoi o linie oblică din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A pînă la întîlnirea liniei punctate ajutătoare pe o lungime egală cu lungimea umărului din spate minus 1 cm. Această linie oblică reprezintă linia umărului.

Pensa de pe umăr se desenează măsurînd pe linia de umăr, de la răscroitura gîtului spre stînga 2 – 4 cm şi se notează un punct. Aceşti 2 – 4 cm variază în funcţie de conformaţia respectivă. Din punctul stabilit se duce o linie verticală paralelă cu verticala A – C, pe o distanţă de 20-30 cm, în funcţie de conformaţia corpului. Aceasta este măsura de lungime a pensei, care se aplică de la umăr în jos. Punctul stabilit indică vîrful pensei şi se uneşte cu punctul stabilit pe linia de umăr printr-o linie dreaptă.

Ca adîncime a pensei se dă 8-12 cm, în funcţie de dezvoltarea bustului şi se aplică pe linia de umăr de la linia de pensă spre stînga. Punctul stabilit se uneşte cu vîrful pensei printr-o linie oblică care se prelungeşte cu 1 cm mai sus de linia umărului.

Pentru completarea liniei de umăr se aşază un echer în unghi drept pe linia oblică a umărului, din punctul de lungime a pensei spre stînga şi se desenează o linie egală cu lungimea umărului din faţă minus distanţa cuprinsă între răscroitura gîtului şi pensă.

Răscroitura braţului se formează unind punctul de lungime al umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie, care pe circa 1/3 din lungimea ei este aproape paralelă cu linia oblică a pensei, ca apoi să se rotunjească pînă la punctul de lungime a subraţului.

Observaţii. Acest tipar de bluză cu pensa la umăr aşa cum este decris, este indicat pentru persoane cu bustul dezvoltat. El poate fi modificat după nevoie şi dorinţă, în tipar cu pensa sub bust.

3. Tiparul de mînecă

Desenarea tiparului de mînecă se face pe o coală de hîrtie îndoită în două. Marginea îndoiturii reprezintă mijlocul mînecii. Pe această hîrtie se desenează un cadru dreptunghiular care se notează cu literele A, B, C, D. Linia A – B se află chiar pe muchia îndoiturii hîrtiei. Lungimea cadrului este egală cu lungimea mînecii, iar lăţimea cadrului este egală cu 1/2 din grosimea braţului.

Linia de adîncime a răscroiturii mînecii se desenează măsurînd 15 – 20 cm din punctul C în jos pe verticală şi se notează litera E. Din punctul E se duce o linie punctată paralelă cu orizontala A – C.

Răscroitura mînecii (capul mînecii) se desenează unind punctul A cu punctul E prinr-o linie rotunjită, aşa ca pe tipar. Această linie reprezintă răscroitura mînecii de la umăr spre faţă. Linia răscroiturii de la umăr spre spate se desenează unind din nou punctul A cu E printr-o linie adîncită în direcţia liniei punctate cu 6 cm spre stînga de punctul E şi cu 1,5 cm sub linia punctată.

Linia de subraţ se desenează măsurînd 4 cm din punctul D spre stînga. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină.

Observaţii. După ce se decupează tiparul se desface îndoitura hîrtiei şi se obţine tiparul întreg al mînecii.

Acest tipar de mînecă poate fi folosit şi la mîneca scurtă sau trei sferturi, modificînd lungimile.

4. Tiparul de guler

Se construieşte un cadru dreptunghiular A, B, C, D, cu lungimea pe orizontală care este egală cu răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului, plus răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului, plus răscroitura gîtului de la partea din faţă a tiparului de bluză din totalul căreia se scade 1 cm.

Lăţimea gulerului este de circa 6 – 10 cm, variind după model.

Răscroitura gulerului se desenează măsurînd 1 cm din punctul C în sus pe verticala C – A. Punctul însemnat se uneşte cu D printr-o linie uşor rotunjită.

Colţul din faţă al gulerului se formează prelungind orizontala B cu 3 – 5 cm spre dreapta. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie oblică.

Dacă modelul indică un guler fără colţ se rotunjeşte marginea gulerului în punctul B, aşa cum arată desenul.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.