Costumul de baie este alcătuit din chiloţi şi sutien. Întreg costumul este tricotat cu punct de jerseu şi este brodat cu un motiv marin.
Chiloţii sînt formaţi din 2 părţi, faţă şi spate.
Partea din faţă se lucrează astfel:
Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii de grosime a taliei. Cu acest număr de ochiuri se lucrează un elastic dublu pe lăţime de 4-5 cm. Se împarte apoi în 2 numărul ochiurilor de pe andrea şi, în dreptul acestui punct, de o parte şi de alta a unui ochi se sfîrşeşte cîte 1 ochi la rîndurile lucrate pe faţă. Se lucrează astfel pînă se realizează o margine de 20 cm (aceasta este marginea de pe şold). În această direcţie înmulţirea ochiurilor pe linia de mijloc începe chiar în ochiul din mijloc, iar celelalte ochiuri, de o parte şi de alta a ochiului din mijloc, se lucrează cu punct de semielastic 1X1. Se lucrează astfel circa 5 cm, apoi înmulţim cîte 1 ochi la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc, unde se formează un clin triunghiular.
Se încheie apoi ochiurile elasticului ce formează piciorul de o parte şi de alta a clinului, care este tricotat pe jumătate.
În rîndul următor se montează la dreapta şi la stînga clinului tot atîtea ochiuri cîte s-au încheiat şi se începe tricotarea părţii din spate.
Spatele: se tricotează elasticul pentru picior de o parte şi alta a clinului unde se fac şi scăzăturile, cîte 1 ochi pe faţă, pînă cînd clinul devine rombic, iar bentiţa piciorului s-a terminat.
Cu rîndul următor se lucrează drept, iar în mijlocul spatelui, de o parte şi de alta a ochiului din mijloc se face cîte o scăzătură pe faţa lucrului.
Se continuă lucrul pînă devine la fel cu faţa. Se termină spatele cu un elastic dublu, ca şi la faţă. Se încheie pe şolduri.
Pe partea dreaptă a feţei, deasupra liniei piciorului, se face o broderie.
În talie se introduce sub elastic un şnur care se înnoadă în mijlocul feţei.
Sutienul este format din 2 părţi identice ale feţei şi cordonul. Pentru tricotarea unei părţi se montează circa 135 ochiuri de lînă subţire, pentru o persoană care are grosimea bustului 90-94 cm.
Rîndul 1: se tricotează 44 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri tricotate împreună, mutînd primul şi al doilea ochi, astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra.
Rîndurile lucrate pe dosul lucrului: toate ochiurile se lucrează pe dos.
13 rînduri lucrate pe faţă: se sporeşte 1 ochi la fiecare început de rînd, se scad 3 ochiuri deasupra celor scăzute în rîndul precedent, mutînd primul şi al doilea ochi astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra, iar la sfîrşitul rîndului se face o scăzătură lucrînd 2 ochiuri împreună.
După cele 13 rînduri se lucrează 6 cm începînd rîndul pe faţă cu marginea dreaptă (nu se mai sporeşte), se scad cele 3 ochiuri deasupra celor precedente şi se termină rîndul cu o scăzătură (2 ochiuri lucrate împreună).
După tricotarea celor 6 cm rămîn pe andrea 52 ochiuri, cîte 26 ochiuri de o parte şi de alta a scăzăturii cu 3 ochiuri. Aceste ochiuri se trec pe 2 andrele şi se încheie împreună începînd de la margine şi terminînd la scăzătură. În felul acesta s-a lucrat o parte a feţei sutienului.
Partea a doua se lucrează la fel şi apoi se unesc între ele pe linia celor 13 rînduri cu ochiuri adăugate. Colţul format prin scăzătura de 3 ochiuri indică locul unde se prind beretele formate dintr-un şnur.
Pe partea stîngă a sutienului se face aceeaşi broderie ca la chilot.
Pentru tricotarea cordonului se montează pe andrea circa 50-60 ochiuri şi în continuare se scot ochiuri pe faţă din marginea de jos a sutienului, apoi se montează în continuare încă 50-60 ochiuri şi apoi se lucrează 4 rînduri cu punct de jerseu, 1 rînd pe dos şi apoi iar 4 rînduri cu punct de jerseu pentru tivirea cordonului. Marginile cordonului se tivesc cu punct ascuns, iar cordonul sutienului se înnoadă în mijlocul spatelui.
„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
Tricotaje de mînă 