Pantalonaşul – chilot poate fi purtat de copii începînd de la vîrsta de 7 luni şi pînă la vîrsta de 6 – 7 ani.
Pantalonaşul se poartă numai cu un elastic în talie. Acest pantalonaş, cu unele adaosuri, poate fi folosit şi ca şpilhozen, aşa cum vom vedea mai departe. Pentru desenarea tiparului pantalonaşului-chilot folosim măsuri stabilite.
Pentru copii de 7-8 luni pînă la 1 an vom folosi următoarele măsuri:
Lungimea = 22 cm
Lăţimea = 56 cm
Lungimea cordonului = 50 cm
Pentru copiii de peste 1 an, vom adăuga fiecărei măsuri cîte 2 cm pentru fiecare an.
Tiparul de pantalonaş-chilot
Desenarea cadrului. Ca să desenăm tiparul acestui pantalonaş, desenăm mai întîi un dreptunghi, avînd lungimea egală cu măsura de lungime a pantalonaşului, iar lăţimea egală cu 1/4 din lărgimea pantalonaşului. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D.
Răscroitura piciorului. Măsurăm din punctul B spre dreapta, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa B – D minus 3 cm, unde punem un punct, pe care-l însemnăm cu litera E şi care indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de fund a pantalonului. Din punctul D măsurăm în sus, pe linia verticală, 1/3 din distanţa C – D, plus 1 cm şi însemnăm locul cu litera F. Punctul F indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de şold a pantalonului. Unim întîi printr-o linie curbă punctele E şi F. Linia curbă este adîncită cu 2,5 cm faţă de linia oblică punctată.
Linia de talie este reprezentată pe tipar de orizontala A – C. Acest tipar reprezintă faţa şi spatele pantalonului.
Modul de tricotare a pantalonaşului-chilot.
Tricotarea pantalonaşului începe de la linia de talie a feţei.
Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii ce o prezintă tiparul per linia de talie.
Se tricotează 2 cm cu punct de elastic dublu, dacă se trasează un elastic prin el, sau se fac 3 rînduri cu punct de semielastic 1X1, apoi un rînd de găurele tricotînd un jeteu, 2 ochiuri tricotate împreună pe dos. Se repetă acest model.
Se continuă apoi cu punct de semielastic încă cîteva rînduri pînă se ajunge la o lăţime de 2,5 cm.
După această bentiţă se începe tricotarea propriu-zisă a pantalonaşului cu punct de jerseu, sau cu alt punct, la alegere. După ce s-a tricotat o porţiune egală cu lungimea liniei de şold, se creşte 1 ochi în mijlocul rîndului. Se înseamnă acest ochi şi în rîndurile următoare se creşte la fiecare rînd lucrat pe faţă cîte 1 ochi, la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc, pînă ce lăţimea clinului corespunde cu tiparul.
De menţionat este că ochiurile clinului se lucrează cu punct de jerseu.
Se continuă tricotarea pentru partea din spate, care începe cu clinul care se formează prin scăzăturile ce se fac pe o parte şi pe alta a clinului, iar pentru piciorul pantalonaşului se adaugă ochiuri sau se sporeşte într-o parte şi alta a clinului după cerinţele tiparului.
Se continuă tricotarea cu scăzături pînă la terminarea clinului, apoi se lucrează în linie dreaptă pînă în talie, unde se face o bentiţă cu elastic sau cu găurele, ca la faţa pantalonaşului.
Se unesc apoi cele două părţi pe linia de şold cusute pe muchie sau cu cusătură descălcată pe dos.
În talie se introduce un elastic dacă marginea este dublă, sau un şiret dacă marginea are găurele.
„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
Tricotaje de mînă 