Luarea măsurilor

Măsurile sînt de trei feluri:

a. Măsuri de lungime, care se iau pe linie verticală, începînd de la vertebra a 7-a cervicală (nodul cefei) pentru bluze, jachete etc., sau din talie în jos, pentru fuste, rochii etc.

b. Măsuri de lăţime, din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la un braţ la altul, în direcţia omoplaţilor.

c. Măsuri de grosime, care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust, talie, şold etc.).

Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un metru.
Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului, iar cele de grosime se iau petrecînd panglica metrică din faţă spre spate.

Măsurile se iau lejere şi se notează întregi. Pentru desenarea tiparelor, măsurile se folosesc întregi sau pe fracţiuni, aşa cum se va indica la tiparul respectiv.

Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele, cu excepţia copiilor pînă la 2 ani, pentru care se folosesc măsuri anume stabilite.

Înainte de a se trece la luarea măsurilor, se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează talia cu un şiret îngust.

Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig. 1).

1. Lungimea spatelui pînă la talie, se ia de la nodul cefei şi pînă în talie.

2. Lungimea feţei pînă în talie, se ia tot de la nodul cefei, trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie.

3. Lungimea fustei, se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea respectivă.

4. Lăţimea spatelui, se ia de la un braţ la altul, trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai dezvoltată a omoplaţilor, la 1/3 din lungimea spatelui, pînă în talie.

5. Grosimea bustului, se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului.

6. Grosimea taliei, se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului, care indică linia de talie.

7. Grosimea şoldurilor. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a şoldurilor pentru fuste şi rochii, iar pentru bluze, această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte lungimea bluzei, jachetei şi a puloverului. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie. Această măsură indică la ce distanţă, faţă de talie, s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei, puloverului sau jachetei. Aceste măsuri se notează întregi şi ub formă de fracţie, adică numărătorul indică grosimea şoldului, iar numitorul arată distanţa dintre şold şi talie.

De exemplu: 80 = grosimea şoldului
_____________________________
15 = distanţa dintre şold şi talie

8. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm.

9. Lungimea mînecii. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. Măsura se ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii.

10. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului.

11. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi. Această măsură se ia înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii.

12. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi. Această măsură se ia înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică.

Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor.

Pentru desenarea diferitelor tipare, se vor folosi din măsurile enumerate, numai măsurile tiparului respectiv, eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice, indicate la tiparul respectiv).

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.