Operaţii de finisare a tricotajelor

1. Călcatul pieselor tricotate

După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine. Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci cînd aceasta prezintă un model în relief.

După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se păstra forma corectă.

Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă, fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile pentru a nu le întinde.

2. Asamblarea peiselor tricotate

După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă, piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu).

Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-a lucrat.

Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului.

Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate. Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte rezistentă.

Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de maşină rigidă.

La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul.

3. Montarea gulerului

Montarea gulerului se face în felul următor:
Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace, începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp.

Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la celelalte cusături.

Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul.

Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu cîrpă udă şi pe faţă.

Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele.

După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a nu se deforma.

4. Fixarea nasturilor
Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă.

Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat.

Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii.

Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca formă, culoare şi mărime.

„Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966

Lasă un comentariu